Moș Crăciun a fost „alb-albastru”. Și nu ne referim la acțiunea pe care clubul nostru o organizează în fiecare iarnă.
Știința pleacă doar cu un egal din țara personajului mitic îndrăgit de toți copiii, menținând deschisă cursa pentru accederea în play-off-ul UEFA Europa League, la capătul unui meci cu două reprize total opuse.
Prima repriză ne-a aparținut în totalitate. La început, fotbaliștii trimiși pe teren de Filipe Coelho au părut că sunt în proces de acomodare cu gazonul artificial al stadionului din Kuopio (un gazon mai prost decât multe din curțile școlilor de la noi), dar au preluat rapid controlul și și-au impus valoarea. KuPS a părut o echipă inferioară, nefiind lăsată să își facă jocul. După mai multe ocazii la poarta lui Hemmo Riihimaki, a venit, finalmente, și primul gol: mingea trimisă perfect în careu de Adrian Rus, fundaș central, dar mai prezent în ofensivă decât anumiți jucători de atac, s-a lovit de Ștefan Baiaram, venit la primire, suficient pentru a deschide scorul (38’). Un gol absolut normal, care a confirmat diferența de valoare și i-a liniștit pe Lei.
Doar că i-a liniștit prea tare. Pentru că, în repriza a doua, parcă a revenit altă echipă de la cabine. O evoluție mult sub cea din prima parte și o retragere total nejustificată care nu au rămas nepedepsite. „Vârful de lance” al gazdelor, Jaime Moreno, golgheterul din campionat, dar la polul opus în meciurile continentale, a spart gheața și a punctat pentru prima dată în acest sezon european, în urma unei lovituri de la colț (72’). Sigur, poate că se putea face mai mult ca acest gol să fie evitat, dar e incorect și irelevant să căutăm vinovații acolo unde nu sunt. Este alarmant că ne aflăm la al treilea meci consecutiv în preliminarii în care primim gol în urma unei faze fixe. Poate că are legătură și cu absența lui Bruno Romão, antrenorul secund care se ocupa și de pregătirea fazelor fixe, dar care nu s-a aflat pe banca tehnică la niciun joc din acest sezon. Scor final, 1-1, iar lupta decisivă pentru asigurarea prezenței măcar în grupa principală a UEFA Conference League se dă la Craiova.
Așadar, Universitatea a făcut un cadou gazdelor, păstrându-le intacte șansele de calificare. Sigur, nu trebuie să le luăm din merite adversarilor, care au știut să profite de evoluția extrem de ștearsă a alor noștri, dar probabil că, la cum a arătat meciul în primele 45 de minute, s-ar fi mulțumit și cu o înfrângere la limită.
Am văzut multe comentarii privind terenul și vremea. În regulă, putem fi de acord că a fost o suprafață de joc sub orice critică, dar pentru Vardar Skopje, care s-a impus cu 2-0 în timpul regulamentar al meciului retur din primul tur preliminar al UCL, sau pentru Sabah, care a câștigat cu același scor la Kuopio, se pare că nu a reprezentat un impediment. Nici pentru noi, în prima repriză. De ce trebuie să fim noi (ca români, în general) campionii scuzelor mereu? Celelalte echipe care vin să joace acolo nu se gândesc la integritatea jucătorilor? Ne-am trezit noi brusc la pauză? Iar referitor la condițiile meteo, trecerea de la cald la frig e mai tolerabilă pentru un sportiv de performanță. Nu a fost temperatură de îngheț, totuși.
Probabil că ne vom califica, deși prestația de până acum nu e chiar dătătoare de mari speranțe. În ciuda scorului de la care se va pleca la meciul retur, suntem favoriți și obligați să ne calificăm. Jucăm pe teren propriu, unde avem, teoretic, toate condițiile, nu ar fi logic să vorbim de victorie? Dar, chiar și așa, rămâne clasica problemă: nu învățăm niciodată din greșeli.
Până atunci, duminică, ora 21:30, ne vedem în casa noastră pentru meciul de campionat contra celor de la FC Argeș. Etapa trecută, ideea renunțării la principiul absolut aberant al rotației complete a funcționat. Poate că va fi aplicată și acum și va genera același rezultat, cele 3 puncte.
Forza Știința!